Momente din Viata lui Grigore Vieru

* În volumul de poezii pentru copii Trei iezi, ieşit de sub tipar în 1970, se găsea şi poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune.
* Tot în 1970, apare şi Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învaţă şi astazi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru şi Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.
* Vieru a scris, printre multe altele, versurile pentru coloana sonoră a filmului cu desene animate Maria Mirabela, iar poezia lui Vieru Drago, O, Tee! a fost pusă pe muzică şi interpretată de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluată şi de Zdob si Zdub.
* În 1988, în ziarul chişinăuian Literatura şi arta apare primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică. Autor - Grigore Vieru.
* În iunie 1989, obţinând aprobarea autorităţilor sovietice de a publica săptămânalul Literatura şi arta în grafie latină, redactorii ziarului s-au pomenit că în toată Moldova Sovietică nu există nicio maşină de scris cu litere latine, în afară de cea de la Academia de Ştiinţe din RSSM şi de una aparţinând profesorului Iulius Popa de la Bălţi. În aceste condiţii, Grigore Vieru şi redactorul-şef de la Literatura şi arta Nicolae Dabija merg la Bucureşti pentru a obţine o maşină de scris pentru ziar. Autorităţile române tărăgănează răspunsul, iar anticariatul din care puteau să cumpere o astfel de maşină este închis în acele zile din motive tehnice. Vieru şi Dabija sunt ajutaţi însă de preotul Vasile Tepordei, care le aduce la gară o pungă în care se află cele 31 de semne metalice ale alfabetului latin, tăiate de acesta din propria maşină de scris. La Chişinău, semnele latine sunt sudate la o maşină de scris în locul celor chirilice, astfel că Literatura şi arta devine primul ziar din Basarabia care începe să iasă sistematic în grafie latină.
* În 1994, neo-comuniştii din Partidul Democrat Agrar, ajunşi la putere în Moldova, renunţă la imnul de stat Deşteaptă-te, române şi le propun poetului Grigore Vieru şi compozitorului Eugen Doga să compună verusurile şi, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuză. Grigore Vieru scrie în Literatura şi arta următoarele:
Dreptatea istorică va blestema poeţii şi compozitorii care vor îndrăzni să ridice mâna asupra Imnului Naţional Deşteaptă-te, române, cocoţându-se ei în locul strălucirii şi necesităţii lui istorice.
* În 1964, Vieru publică în revista Nistru poemul Legământ, dedicat lui Mihai Eminescu. Poemul începe cu versurile:
Ştiu: cândva, la miez de noapte,/ Ori la răsărit de Soare,/ Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra cărţii Sale.
După 45 de ani, poetul moare în urma unui accident de maşină, care are loc în noaptea de pe 15 spre 16 ianuarie 2009, la întoarcerea de la o ceremonie de omagiere a lui Eminescu.
Publicat de Andrian la 01:39